Istoric
articol de gabi
Comuna Letea Veche, în componenţa căreia intră satele Letea Veche, Holt, Radomireşti, Ruşi Ciutea şi Siretu este aşezată în partea de est a oraşului Bacău, între râurile Siret şi Bistriţa, la altitudinea de 150 m între meridianele 26º55’ şi 27° longitudine estică şi paralelele de 46°35’ şi 46°30’ latitudine nordică, având o suprafaţă de 4000 ha. În cadrul judeţului ea este amplasată aproximativ în partea de nord-est.
- Atestare - 1881
- Suprafata - 40 km²
- Populatie - 4849
- Sate - Holt, Letea Veche, Radomiresti, Rusi Ciutea, Siretu
Caracteristicile reliefului
Relieful acestei comune este alcătuit din şes, în care predomină terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistriţa şi Siretul. În partea de nord a comunei se află şoseaua naţională care uneşte municipiul Bacău cu restul judeţului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Siretului şi Bistriţei, terasele acestora.
Declivitatea terenului este foarte redusă.
Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comuna Săuceşti, la sud – est cu comuna Tamaşi, la est cu comuna Buhoci, la sud - vest are vecin comuna Nicolae Bălcescu iar la vest oraşul Bacău şi este străbătută de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G.
Resurse de apă
Apa de suprafaţă.
Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Siretului şi al Bistriţei.
Siretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenţa Bistriţei cu Siretul există pericolul de inundaţii în perioadele de viituri.
Apa subterană
Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În văi, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime.
În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri şi un grad ridicat de potabilitate.
Clima
Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvo-stepă, cu ierni aspre şi veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°.
Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii şi insuficiente vara şi toamna. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august şi septembrie este dăunător culturii de porumb. Vânturile de nord şi nord vest aduc iarna zăpadă şi geruri.
Caracteristici geotehnice
Comuna Letea-Veche este situată la marginea estică a unităţii colinelor Tutovei, în imediata apropierea a contactului cu unitatea pericarpatică, contact materializat în teren prin valea Siretului.
Riscuri Naturale.
Pe teritoriul administrativ al comunei Letea-Veche există zone afectate de inundaţii şi de eroziuni de teren. Au fost făcute unele propuneri de înlăturare a cauzelor acestor fenomene, propuneri rezultate în urma unor distrugeri din anul 1998. În satele Holt, Radomireşti, Siretu, viiturile râului Siret au afectata un obiectiv economic şi suprafeţe de teren din extravilan de 40,25 respectiv 30 ha.
Relaţii în teritoriu
Comuna Letea-Veche se află situată în partea de est a municipiului Bacău, în raza acestuia de influenţă. Legătura cea mai importantă cu restul teritoriului judeţului se află în partea de nord, respectiv DN 2F – în partea de sud neexistând ieşire din cauza zonei de confluenţă a celor două râuri – Siretul şi Bistriţa
Din analiza planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –Secţiunea I – Căi de comunicaţie rezultă că pe teritoriul comunei Letea-veche va trece autostrada care va face legătura dintre Bucureşti şi nordul Moldovei şi drumul rapid Ruşi – Novaci, cea care va lega vestul ţării de estul Moldovei. Autostrada va urma în general traseul lui DN2 (E85) care trece prin partea de vest a comunei Letea-Veche.
Prezentare istorică
Primele date legate de comuna Letea-Veche le găsim în anul 1881, într-o adresă din partea Şcolii Primare din Letea-Veche către inspectoratul Plăşii Bistriţa de Jos prin care se aduce la cunoştinţă organelor superioare faptul că din satul Letea-Veche frecventează cursurile şcolii un nr. de 11 elevi, la Ruşi-Ciutea merg la şcoală 16 elevi, la şcoala Radomireşti 6 elevi iar la şcoala Holt frecventează cursurile 21 de copii.
După cum spun bătrânii, satul Letea-Veche a luat fiinţă cam prin 1870, când în depresiunea dintre râurile Siret şi Bistriţa au venit cu oile la iernat nişte ciobani din localitatea Letca-Veche din Ardeal (actual jud. Covasna) s-au stabilit cu timpul aici şi şi-au întemeiat familii. Această aşezare a luat denumirea de Letea-Veche, denumire asemănătoare cu cea din Ardeal.
Letea nu este a noastra, ci a stramosilor stramosilor nostri ....
Despre existenţa celorlalte sate există date mai vechi. Câteve hărţi atestă existenţa satului Ruşi-Ciutea din 1867, imediat după reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ruşi-Ciutea, aşezare situată pe malul stâng al Bistriţei, actualmente cu o populaţie de 2.390 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaică, pe nume Ciuta. Aceasta a adus să-i lucreze terenurile nişte ruşi rămaşi în ţară de la războiul din 1828-1830, cu timpul aşezarea nou înfiinţată a fost denumită Ruşi-Ciutea. Până în 1830 a fost comună cu primărie proprie, aparţinând Plasei Bistriţa de Jos ca şi Letea-veche. [1]
În continuarea satului Ruşi–Ciutea se află satul Siretu, fost Fundu lui Bogdan.[2]. Despre întemeierea acestui sat există o legendă. Se spune că Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desişul luncii de la vărsarea Bistriţei în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de Fundu lui Bogdan, denumire ce s-a păstrat până în 1969, când satul a primit denumirea de Siretu. În prezent această localitate numără 438 locuitori.
Planul pământurilor locuitoreşti şi proprietăţi de pe moşia Ruşii pe partea Doamnei Catinca născută Dimitriu – Districtul Bacău – ridicat 1866 prezintă formele incipiente ale satelor Ruşi-Ciute, Siretu şi Furnicari, sunt conturate domeniile boierilor Murguleţu ,Păvalache şi Chiriţoaia lui Ioan Giuşcă precum şi domeniile celorlalţi proprietari. Planul prezintă şi un înscris cu privire la structura populaţiei. Astfel în satul Ruşi-Ciutea existau 8 mijlocaşi şi 9 pălmaşi, în satul Fundul lui Bogdan erau 1 fruntaş şi 13 mijlocaşi. [3]
Planul locurilor Locuitoreşti de pe proprietatea Doamnei Elena Murguleţ – Socoteala fălceacă a locurilor date foştilor alocaşi de pe proprietăţile Coteni, Furnicari, Fundu şi Ruşii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit şi cele destinate arăturilor din vatra satului Ruşi şi Fundul lui Bogdan, locuri de arătură din ţarina cătunei Fundul în care intră şi o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache…..
Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă şoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Siretului, actualmente cu un număr de 1438 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre satul Holt se spune că la origine locuitorii acestei aşezări sunt ruşi rămaşi din timpul războiului de independenţă pe aceste meleaguri, dând naştere localităţii Holt. Până în anul 1950 acest sat aparţinea comunei Săuceşti, ulterior a trecut la comuna Letea-Veche.
Radomireşti, sat mai mic cu o populaţie de 226 locuitori, situat în estul comunei Letea-Veche, la sud de satul Holt, pe malul drept al Siretului este atestat ca localitate din 1867. O familie de boieri pe nume Radu stăpânea terenurile arabile. Satul s-a numit Radomireşti după denumirea boierilor. [4]
Evoluţia societăţii româneşti, dezvoltarea legăturilor economice, comerciale, evenimentele după actul unirii din 1859 au avut o influenţă nemijlocită şi asupra comunei Letea-Veche. S-a înfiinţat în fiecare sat câte o şcoală primară, învăţământul se preda în limba română. Ocupaţia de bază a locuitorilor este, încă, agricultura.
Astăzi, asemenea tuturor satelor noastre această comună a cunoscut o însemnată dezvoltare din punct de vedere economic, social şi cultural. De-a lungul timpului comuna Letea-Veche şi-a pus în aplicare planul de sistematizare urmărind concentrarea aşezărilor şi vetrelor satelor, dezvoltarea centrelor civice prin construirea diferitelor unităţi publice.
